7 aprilie - renaşterea
feudalismului republican.
Poporul până în secolul XVII a aparținut în totalitate elitelor
simbolice: regi, împărați, preoți, papalitate, episcopi, generali, înalți
funcționari etc. Elitele, fie laice, fie religioase, au avut şi au un scop unic
de a se proteja reciproc contra poporului. Caracteristică esențială acestor
elite este neproductivitatea ce poate fi definită prin feudalism unde raportul
dintre cel ce deține mai multă putere şi cel ce deține mai puțină putere se
bazează pe fidelitate personală şi obținerea rentei în feuda administrată.
În secolul XVII în lumea anglo-saxonă şi flamandă s-au fi
afirmat elitele producătoare. Pentru supraviețuire ei şi-au cerut cota lor din
popor prin reprezintare parlamentară, iar pentru legtimarea acestui fapt a fost
nevoie de mai multe revoluții. Elitele producătoare au deschis o nouă epocă a
globalizării ce a creat o lume cu un grad mai înalt de echitate politică şi
economică (acolo unde au fost acceptate de elitele neproducătoare).
În alte geografii, elitele simbolice bazate pe un raționalism
rupt de realitate au reuşit să-şi păstreze monopolul asupra societății. Încercând
să se modernizeze pentru a ține pasul cu globalizarea, astfel de regimuri au
preluat formal atribute liberale :
constituția, sistemul juridic, sistemul electoral, organizarea economică etc. ceea
ce a creat premize necesare schimbării. Masele s - au activat preluând puterea de
la câteva ore ( atâta timp cât se numără voturile), până la câteva săptămâni (recordul
îl dețin francezii). Deținerea puterii nu semnifică însă faptul că masele pot să
producă schimbarea, chiar dacă mulți naivi o cred cu tărie participând la alegeri
ori ieşind la proteste mai mult sau mai puțin violente. După "carnaval "au
venit alegeri de legitimare şi elitele simbolice s-au întors mereu la guvernare,
iar democrația a devenit instrumentul de control al maselor.
Problema a fost că revoluțiile din secolul XX şi XXI au fost
şi sunt de fapt lupte interne ale elitelor neproducătoare de sorginte
catilinară de dreapta ori stânga ce au avut doar ca scop modernizarea
feudalismului.
Evenementele din 7 aprilie se înscriu în aceasta logică. Aristocrații
vechi şi aristocrații noi a societății moldoveneşti, presați de globalizare au
avut nişte animozități. Sistemul moldovenesc de înrudiri şi amiciție datorită
teritoriului şi a populației mici a fost prea "înrudit" şi "amic"pentru
a exploda în comparație cu vecinii noştri (partea "bună" a sistemului).Aristocrații
au pedepsit exemplar răsculații, iar mai departe democrația a pus la zid
democrația şi a reinstalat feudalismul republican cu specific moldovenesc (pentru
a ieşi din impas elitele au găsit deja o soluție, dar despre aceasta altă dată).
No comments:
Post a Comment